Ritmurile klezmer au răsunat, după un secol, la Pecica

A trecut cel puțin un secol de când s-a cântat muzică klezmer la Pecica. În 10 mai, preț de o oră, o parte din istoria pecicană uitată a revenit la viață, în memoria comunității iudaice, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea localității.

Muzica instrumentală specifică evreilor așkenazi, din Europa Centrală și de Vest, a fost influențată și de cea a popoarelor conlocuitoare.

Cu ritmurile specifice, bazate mult pe clarinet și vioară, este un stil muzical cântat la evenimentele majore din viață, dar și la petreceri.

Comunitatea iudaică din Pecica era prosperă pe vremuri. Conform recensământului din 1900, 323 de persoane se declarau evrei.

O parte din ei se ocupau cu comerțul, mai multe dintre magazinele din zona centrală aparținându-le lor, după cum dovedesc și cărțile poștale realizate pe vremuri.

Situația s-a schimbat radical după cel de al doilea război mondial, ca urmare a politicii de stat antievreiești.

Singurele mărturii ale comunității evreiești din Pecica sunt cimitirul aflat în spatele celui ortodox Deheleni (de la Iril) și poarta din fața fostei sinagogi, demolate în anul 1970, unde funcționează acum un magazin de produse tehnico-sanitare.

Istoria și moștenirea lăsată de evreii pecicani au fost aduși în centrul atenției de dr. Vasile Chifor, președintele Mișcării pentru Regat și Coroană, cel care organizează în fiecare an programul de 10 Mai, Ziua Independenței și a Regalității.

În completarea prezentărilor legate de semnificația istorică a zilei, susținută în acest an de dr. Cristina Pușcaș, de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, sub forma unei interesante prezentări de diapozitive cu fotografii de epocă, despre primul turneu regal din Transilvania, după Marea Unire, are loc și un recital.

În acest an, s-a ales ca temă muzica evreiască, având în vedere numărul mare de evrei care au trăit la Pecica înainte de cel de al doilea război mondial.

Despre legătura strânsă dintre familia regală a României și comunitatea iudaică a vorbit Robert Schorr, liderul comunității din Oradea și director al Departamentul Cultură de la Federația Comunităților Evreiești din România.

„Carol I a apelat la arhitecți, ingineri și specialiști evrei, atunci când s-au construit căile ferate, de pildă” – a spus acesta, lansând invitația tuturor celor care trec prin orașul de pe Criș să viziteze și comunitatea eveiască.

Haskeshnet Klezmer Band, formația Comunității Evreiești din Oradea, compusă din muzicieni profesioniști, a fost prima de acest gen înființată în România după Revoluție, iar de atunci a cântat la numeroase evenimente din ţară.

Formația este compusă în prezent din: Henrietta Varady – pian/orchestrație, Gheorghe Călinescu – clarinet, George Rada – vioară, Lucian Hulban – percuție, Ciprin Vereș – contrabas, Ilie Pop – trombon și Alexandrina Chelu-Schorr – voce, și a interpretat un număr de 15 cântece, printre care cântece de nuntă.

Recitalul s-a încheiat cu Hava Nagila, un cântec cunoscut, iar publicul a aplaudat în picioare.

Fotografii: Ștefan Alin Ponta