Istoricul Marius Oprea despre „fericirea” de a găsi un mort

Despre acest paradox le-a vorbit marți pecicanilor, timp de aproape o oră şi jumătate, istoricul Marius Oprea, chiar el recunoscând că este posibil să fie mai cunoscut în străinătate, decât în România.

Născut la Târgoviște, a studiat la Universitatea din București, fiind specializat pe istorie recentă. A publicat peste zece volume, printre care poezie și eseuri, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securității.

A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010.

Conferința cu care s-a întors la Pecica s-a intitulat „În căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România” şi a fost prezentată la începutul lunii publicului de la Teatrul National din București.

De data aceasta publicul a fost format din elevii Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr”, profesorii lor, cadre didactice de la Şcoala Gimnazială nr. 2, alături de pecicani şi arădeni interesaţi de subiect.

Marius Oprea a povestit despre experiențele care l-au determinat să se dedice acestei cauze, printre care şi perioada de la începutul anilor 1990 în care a lucrat alături de luptătorul anticomunist Constantin Ticu Dumitrescu, cât timp acesta a fost senator.

În timp ce în fundal rula filmul documentar „Poporul pierdut”, istoricul a vorbit despre cele 60 de campanii arheologice pe care le-a realizat în 13 judeţe ale ţării în căutarea unor partizani care au fost ucişi de comunişti.

„Din experiența mea, din întregul schelet uman cel mai bine se păstrează coloana vertebrală (…) Acești oameni sunt coloana societății românești și fără jertfă lor nu am fi reușit” – a explicat arheologul care a dezgropat până acum peste 120 de victime, alături de colegii săi: Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobota și Groza Horațiu Dorin.

Cele mai multe au fost identificate pe raza fostului lagăr de muncă din satul Periprava, judeţul Tulcea, celelalte în poieni, dealuri, sau chiar curţi din diferite localităţi.

După cum a explicat cercetătorul: scoaterea la suprafaţă a rămăşiţelor umane nu este dificilă, de cele mai multe acestea fiind la o adâncime de doar 40-50 de centimetri.

Găsirea locului în care au fost îngropate victimele este cea mai grea parte a campaniilor arheologice, dar aici intervine ajutorul sătenilor care îşi aduc aminte de cazurile respective, comunităţile locale fiind receptive.

„La fiecare caz se deschide dosare penale, dar, în afara a două cazuri, crimele nu fost cercetate, omorul fiind prescris după 25 de ani, chiar dacă noi am cerut să fie tratate ca şi crime împotriva umanităţii” –  a mărturisit Marius Oprea, răspunzând unei întrebări.

Din obiectele găsite cu ocazia săpăturilor a fost realizată expoziţia denumită „Numitorul comun: moartea” , care a ajuns în 2012 şi la Arad.

În ceea ce priveşte colaborarea cu autoritățile statului, istoricul spune că are o „colaborare rezonabilă” cu procuratura şi că au reuşit să obţină achitarea taxei de expertiză medico legală de către aceasta, ani de zile urmaşii victimelor fiind puşi să plătească „după ce statul le-a omorât rudele”.

Marius Oprea a mărturisit că a primit şi ameninţări că va fi reclamat pentru profanare de morminte, dar are grijă să obţină avizele necesare pentru cercetări arheologice şi nu sapă în cimitire. „Nimeni nu mă poate opri. Ce nevoie am de stat? Expert arheolog sunt, am prieteni şi colegi care mă ajută şi oriunde mă duc, sătenii sunt deschişi” – a spus cercetătorul despre relaţia cu statul român, în contextul demiterii sale de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, la a cărui conducere spune că nu este interesat să revină.

Organizatorul principal al evenimentului, consilierul local dr. Vasile Chifor, preşedintele filialei locale a Mişcării pentru Regat şi Coroană, a mulţumit invitatului pentru că a venit la Pecica şi l-a invitat pe viceprimarul Miodrag Stanoiov să îi înmâneze placheta „Cheia Oraşului” în semn de apreciere a activităţii pe care o desfăşoară.

„Mă bucur că la conferinţă au asistat tinerii, cărora vreau să le transmit să nu creadă postările care circulă pe internet despre cât de bine a fost pe vremea lui Ceauşescu. Noi, cei care am trăit acele vremuri, ştim cum a fost să stai la cozi interminabile pentru orice” – a spus viceprimarul, care a împărtăşit din experienţele proprii dinainte de 1989.

„În România nu se dorește să se discute deschis despre regimul comunist. În primii ani de după Revoluție am fost conduși de foști comuniști, iar acum de fii și nepoții lor” – a tras concluzia amară istoricul Marius Oprea în faţa publicului pecican, adăugând că totuşi, fiecare victimă găsită, la căpătâiul căruia s-a spus o rugăciune, este o victorie.

La finalul conferinţei, Marius Oprea a acordat autografe şi a făcut fotografii cu doritorii care au

putut achiziţiona volumele sale de la standul Librăriei Cărtureşti din Arad.