Flash news:
 
<< Înapoi


Întâlnirea Fiilor Satului Bodrogu Vechi, ediţia a II-a



17.08.16 de Rodica Floare Candea

„Am venit Măicuță, să ne mai vedem...” așa a răsunat curtea mănăstirii arădene, străjuită de falnici și seculari tei, în ziua de Sfântămărie Mare.

Am avut ocazia să asist la numeroase servicii religioase, unele triste altele frumoase, însă până acum cânt pot să spun că am trecut prin multe în această viață, nu am asistat la o slujbă în care întreaga lume să fredoneze cântece închinate Maicii Domnului.

Totul a început în ziua de 15 august când fii satului Bodrog urmau să se întâlnească pentru a-și sărbătorii locul natal plin de farmec și amintiri frumoase.

Invitată fiind de organizatorul acestui eveniment, profesorul Gheorge Rancu din Bodrog, la sărbătoarea satului, am avut plăcerea să aflu că manifestările vor începe cu slujba de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu Liturghia celebrată de un numeros număr de preoți în frunte cu Înalt Preasfințitul Timotei al Aradului, o slujbă divină care în splendoarea razelor de soare ce pătrundeau printre frunzele teilor, parcă te înalță fără să vrei spre splendoarea celestă.

Îmi aduc aminte cu nostalgie că la această sărbătoare se venea de pe sate încă de cu o seară înainte, tineri și bătrâni în costume populare, azi abia am mai zărit câte o persoană frumos gătită de sărbătoare în straie populare, slujba a fost de-a dreptul divină, un impresionant număr de preoți înconjurau altarul din curtea mănăstirii și cu figuri smerite parcă, invocau iertarea pe care să o  reverse Dumnezeu pentru păcatele noastre, în mijloc preasfințitul, care cu o voce aproape stinsă cerea îndurerarea lui Dumnezeu pentru tot poporul și totuși ceva aparte ne-a atras atenția, de undeva din văzduh o voce impunătoare, dar în același timp care îți pătrundea la inimă și îți storcea ultima lacrimă de penitență, răsuna printre multitudinea de voci ale corului, o voce ce trecea de simplitatea și smerenia vocilor călugărești, dar parcă te incita, te chema să te alături, să cânți si tu ceea ce poate nu era de cântat.

La un moment dat toate privirile din mulțime se îndreptau undeva înspre stânga altarului, unde este un foișor, o voce ne chema să ne alăturăm și să cântăm împreună, era un tânăr bine întrămat, în costum popular cu un brâu de invidiat, înconjurat de un grup de coriști, vocea lui impunătoare a dat tonul la o cântare, iar întreaga mulțime din curtea mănăstirii privea cum a fost invitată să i se alăture și să cânte împreună cu el, Am venit Măicută să ne mai vedem...apoi ne-a lăsat singuri să fredonăm versurile. Poate cuvintele sunt sărace pentru a descrie câtă lume a plâns și câtă lume a cântat, nu cred că era cineva care să fii tăcut, sus în altar preoții cântau cu el și el cu poporul, am plâns și în jurul meu nu am văzut pe nimeni care doar să asiste ca la o piesă de teatru.

Aruncându-mi privirea mai atentă, și întrebând în stânga și în dreapta, aflasem că e vorba de profesorul arădean Paul Krizner, un prieten al culturii și al istoriei, nu credeam că este vorba de el, am avut ocazia să-l ascult, să-l citesc și să fredonez alături de el, dar să pună în mișcare atâtea sute de oameni câți au participat la această sărbătoare a Maicii Domnului nu mă gândeam și totuși vocea lui ne-a făcut să lăcrimăm și să ne aducem aminte cât de mici suntem în fața universului..

Oare omul acesta a știut ce a reușit să facă prin talentul său, oare și-a dat seama că lumea a cântat cu el și că toți la ieșire vorbeau cât de minunat s-au simțit cântând Maicii Domnului. Auzisem la ieșire din curtea mănăstirii o femeie care spunea că doar la Necula oamenii mai cântau și că nu-i pare rău că a bătut atâta drum până la Bodrog pentru a participa la slujba divină.

Oarecum  am avut senzația că în inima mea a mai apărut o lumină, o speranță, un duh frumos, pe care această voce ne-a înălțat la cer.

Mi-a fost greu să scriu aceste rânduri pentru a nu-i face supărare acestui om deosebit dar scriu în asentimentul mulțimii care au participat la aceasta slujbă de Sfântămărie unde toți am fredonat: „Am venit Măicuță să ne mai vedem, să ne plângem dorul care-l mai avem..”

După această slujbă divină am trecut Mureșul pentru a fii alături de bodroganii mei.

La umbra Crucii tale...eu vreau să mă înclin...

Este al doilea Popas de Săntămărie , de data aceasta La Bodrogu- Vechi, acolo unde năprasnice ape au sculptat sau scurtat vechi drumuri, suflete, ogrăzi, în locul lor răsărind Însemne, Memorii, Voci din mentalul colectiv, Cruci…

Am onorat invitația unui Fiu al Satului, domnul prof. Gheorghe Rancu , nume ce poartă mănăstirea la Butoniera Supranumelui Bodrog, alături de alți invitați din Arad, Timiș, Caraș, Serbia-Ecica. I-am întâlnit , desigur, selectiv, pe domnii Ion Traia, Ghiță Blejușcă, I.V.Marcu, Anton Ilica, Eugenia Ponta Pete, părintele Hodrea Gheorghe, ş.a care, alături de oficialitățile județene și locale , au fost martorii unei părtășii, pe cât de frumoase, pe atât de evlavioase.

Pentru început, la Parastasul închinat eroilor căzuți în perioada dintre cela două războaie mondiale dar și dascălilor care au fost apostoli de neam, lacrimile au fost purtate pe brațe de colac de grâu curat, tămâiat de naftalina veștmintelor locale ale sătencelor și stropit cu  Lacrima Maicii Domnului înălțată la Cer.

Alte Lacrimi de Poveste rostite de un localnic vârstnic au fost purtate de Stejarii plantați de generația dumnealui , Stejari care, sunt acum străjerii istoriei satului Bodrogu-Vechi.

Din Casele-Muzeu vizitate , alte lacrimi răvășeau amintiri printre vizitatorii așezați, cuminți la rînd, cu o poamă luată, de la drum ..fără a da la nimeni socoteală.

Noi trebuie să dăm socoteală Sufletului neobosit, doamna Delia Chevereșan, care, la fel de făloasă și-a primit goștii, a recitat și s-a legănat pe plaiuri... almăjene... deoarece ediția de august a revistei Almăjul (redactor-şef. G. Rancu) a fost lansată la Bodrog.

De altfel o combinație nimerită, file de carte, file de tăiței, fini, pufoși, ca la Delia acasă! Cu ortacele ei, care ne-au primit și omenit cum le șade doar lor bine.

Am scris anul trecut cum Bodrogul este Satul care își strigă fiii, de fapt o anatemă a titlului monografiei.

Acum îndrăznesc, să spun că Stejarii prin foșnet de frunze… călătoare își tot strigă de secole fiii!.

Lacrimi de bucurie, mai sunt și din acestea, prin cuvinte de mulțumire, au scăpat FIII Satului desemnați  și definiți prin Placheta oficială oferită  la Întâlnirea de la Bodrogu-Vechi și anume domnii Iustin Cionca, Miodrag Stanoiov, dr. Doru Sinaci și Vasile Barbu (Uzdin, Serbia), pentru care laudatio a fost rostit de prof. univ. dr. Anton Ilica UAV Arad.

La umbra crucii tale...

Ecouri de Pricesne se îngânau cu muzica de bun gust și jocul popular tradițional întreținut de ansamblul Păstrătorii Tradiției Pecica, prin coregraf Vasile Peri, tonul fiind dat de veteranii ansamblului.

Și ca toate acestea ..să fie învățate, am admirat , iar printre lacrimi, Fotogramele -Punte între Trecut și Prezent, am gustat Pita de Pecica sau colacul feliat, am admirat felurite veșminte păstrate cu sfințenie și purtate , cu migală, să nu se piardă în molii de veacuri, am călătorit cu Fiii Satului, cei vechi și cei cărora li s-a conferit titlul binemeritat  despre care am pomenit mai sus, iar apoi, deodată cu Stejarii am mai vărsat o Lacrimă  de Mulțumire  pentru cei care, în zi de Mare Praznic ne-au făcut frumoasă, umbroasă și de neuitat, șederea… la Umbra Crucii Sale… de-acum… 

 



Comentarii (1)

candea floare - la 18 08 2016 ora 6:26



Mulţumesc cu onoare pretuire pentru dăruire!


Nume:
Comentariu:



Stiri Pecica




1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 | 100

1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 | 100


Conform Clubului Român de Presă, se pot prelua texte din conţinutul articolelor în scop de informare sau pentru revista presei, în limita a 500 de caractere. În acest caz, OBLIGATORIU se va menţiona sursa www.newsar.ro sau NEWS-AR. Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site cu încălcarea acestor norme este interzisă fără a avea un acord scris din partea REDACŢIEI şi se va soluţiona în instantele de judecată.
  Gura lumii, slobodă!
Gheorghe Falcă nu se dezice cu una cu doua în ceea ce priveşte temperamentul. Gura lumii vorbeşte despre două deplasări

continuare »

Ultimele comentarii
Jean Carlos în 18.12.17
Ai nevoie de un împrumut? Sunteți un bărbat sau o femeie de ...
Jean Carlos în 18.12.17
Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a vă a ...
Jean Carlos în 18.12.17
Aveti nevoie de un imprumut pentru a incepe afacerea sau pentru a va plati fa ...
serios în 15.12.17
parca ne intereseaza!scrieti ceva despre targul de craciun Arad
pt primarie în 14.12.17
ce dreptate aveti asa arata orasul pecica
Pt.primarie în 14.12.17
Sa va fie rusine ca pe străzi nu puneți piatra iar la hotel la Igas ...
unom în 14.12.17
Felicitari D-na prof, Anca si"tinerilor" pecicani,care purtati traditiile pe ...
unom în 14.12.17
Felicitari D-na prof, Anca si"tinerilor" becicani,care purtati traditiile pe ...
Alexandra Tania în 13.12.17
Multumim! :)
Marcel Ionescu în 13.12.17
Sincere felicitari, oameni frumosi !

Un ritual folosit în Mozambic împotriva durerilor de cap a fost adaptat în vederea iniţierii în „Mişcarea Populară”.

SEO
ziare
 
contact@news-ar.eu
tel: 0745-516915
      0357-425837
      0770-214891
publicitate@news-ar.eu
tel: 0745-516915
      0357-425837
      0770-214891