Centenarul Regelui și al stejarului său

Centenarul Regelui și al stejarului său

Acum o sută de ani a venit pe lume, la Sinaia, ultimul rege al României, nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea mamei, al regelui Constantin I al Greciei.

În ziua de 25 octombrie 1921, ca semn de bucurie și de respect față de regat, învățătorul Laita Ioan a sădit un stejar în piața principală a Pecicăi.

Mihai al României, descendent al celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei (britanică, rusă și habsburgică), devenit rege la doar șase ani, după moartea bunicii și renunțarea la tron a tatălui său, domnind în regență.

La aproape 19 ani, Regele Mihai a depus la 6 septembrie 1940 un jurământ de credință, legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi comandantul suprem al armatei și de a desemna un prim-ministru cu puteri depline.

În august 1944, pe măsură ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a României, Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști. Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.

Partidul Comunist Român a exagerat intenționat rolul comuniștilor români în lovitura de stat.

În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție.

După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947.

Petru Groza și Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui, în seara zilei de 29 decembrie, să vină la București de la reședința sa din Sinaia sub pretextul discutării unei probleme „familiale” importante și urgente și i-au prezentat o declarație de abdicare.

Când Mihai a refuzat, cei doi i-au acordat o jumătate de oră de gândire. Între timp, au fost aduse trupele diviziei „Tudor Vladimirescu” care au înconjurat palatul regal.

Regele a refuzat totuși să semneze, dar Groza l-a amenințat cu declanșarea unui război civil și că vor fi executați cei aproximativ o mie de studenți care se aflau în acel moment închiși în diferitele închisori din capitală.

„Dumnezeu a binecuvântat poporul român cu Regele Mihai I, dar poporul (în marea lui majoritate) nu a înțeles acest lucru. La Pecica, Piața Regele Mihai I este încă străjuită de stejarul Regelui (și el ajuns la centenar)” – spune dr. Vasile Chifor, președintele filialei locale a Mișcării pentru Regat și Coroană.

Atunci când comuniştii au încercat să defrişeze toți arborii din piață, pecicanii s-au împotrivit şi chiar au păzit cu rândul stejarul.

Arborele a fost înscris la ediția din 2010 a competiţiei Arborele Anului în România, unde a obținut locul opt, cu 1314 voturi.

Consilierul local organiza, an de an, o acțiune cultural-istorică, dedicată zilei Armatei și un recital muzical dedicat Centenarului Regelui, cu sprijinul administrației locale, eveniment care, din cauza restricțiile cauzate de pandemia de COVID-19, nu poate avea loc.

Dr. Chifor a transmis celor care au fi participat la eveniment un gând bun și diploma omagială „Centenarul Regelui” (foto).

Postul de televiziune History Channel a produs un documentar cu ocazia aniversării, intitulat „Regele Mihai – Drumul către casă”.

„Este povestea nespusă a Regelui Mihai al României care, la doar 23 de ani, își risca viața sfidându-l pe Hitler în al Doilea Război Mondial, pentru a fi ulterior exilat din patria sa de comuniștii impuși de Kremlin” – care va fi difuzată și în această seară, începând cu ora 21.

Loading...
CATEGORIES
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus (0 )