Bodroganii au revenit în satul natal, alături de musafiri din zonă şi din Serbia (GALERIE FOTO)

La 15 August 2018, fiii satului s-au regăsit de Sfânta Maria, sărbătoarea de suflet a celor ce au fost părinții, bunicii, străbunii lor.

Ca de fiecare dată, în ultimii patru ani, cele câteva case rămase în sat s-au pregătit din timp de marea sărbătoare, pentru a-și primi oaspeții cum se cuvine. Încă de la primele ore ale dimineții bodrogani, pecicani, arădeni, timișoreni, dar și invitați de seamă din Banat și din Serbia au adus glas de om într-o așezare aproape uitată de lume.

„Șatra”- așa cum popular au numit-o bodroganii – a fost așezată pe malul Mureșului, la umbra celor patru stejari, din cei șapte, care dăinuie de-un veac, alături de monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuți pe frontul celor două războaie mondiale.

Oaspeții au fost întâmpinați, cum altfel, decât cu pită și sare, după datina străbună. Masa bogată îi aștepta cu plăcinte, colaci, pită cu unsoare pregătită de fam. Florea Marcel și Florica, și toate roadele toamnei: mere, pere, prune din grădina bodroganilor Tincuța, Doru Pantea, Popa Ani.

Programul a început în jurul orei 14.00, cu un cuvânt rostit de domnul prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, cine altcineva mai potrivit, decât acest fiu al satului, care cu atâta mândrie și-a adăugat numelui și supranumele Bodrog. Doamna prof. Delia Chevereșan, sufletul acestui eveniment, pe care îl organizează cu atâta patimă, de patru ani încoace, a adresat salutul de bun venit oaspeților în grai local. Invitații au fost prezentați pe rând, de cele două gazde – invitați de seamă, oameni de cultură, oameni ai tradițiilor, personalități marcante ale culturii județului Arad, Timiș, Caraș-Severin, dar și din Uzdin și Vârșeț, autorități locale, domnul primar Petru Antal, domnul viceprimar Miodrag Stanoiov, doamna Eugenia Ponta-Pete, directorul Casei de cultură „Doru Ioan Petescu” din Pecica. Sărbătoarea câmpenească din acel colț de Rai a fost onorată de prezența Excelenţei Sale, Constantin Dinu, Consulul General al României la Vârșeț, Serbia, prof. Anişoara Ţăran, membru al CNRS, responsabil compartiment învăţământul românesc din Serbia, prof. Ana Niculina Ursulescu, redactor la emisiunea în Limba Română la radio – TV NoviSad, Serbia, Asociaţia Culturală „BUNICUŢELE”, Uzdin, Serbia, preşedintă D-na Ana Boier, doamna prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, Universitatea de Vest din Timișoara, dr Vasile Hațegan și dr. Camelia Hațegan,  Universitatea de Vest din Timișoara, Col. în rezervă Constantin Gomboş, membru în Colectivul de organizare a Centenarului din Alba Iulia,  prof. univ. dr. Anton Ilica, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, ing. Mia Rogobete, actriţă Teatrul din Lugoj, scriitoare, prof. Ioan Traia, muzeograf, Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara, preşedintele Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banatul istoric, av. Bancu Aurel, secretar general al Asociaţiei culturale „Constantin Brâncuşi” Timişoara, jr. Ioan Ionescu, colecţionar și istoric, Timişoara,  prof. Gheorghe Lungu, redactor-şef la „Foaia secoşană”, Sacoş, Timiş, Nelu Roşca, redactor-şef, „Foaia şanoviţeană”, Şanoviţa, Timiş, Ansamblul folcloric „CARAŞUL” din Grădinari, jud. Caraş Severin, instructor D-l Codruţ Anca, prof. Delia Rădmănăştean, preşedinta Asociaţei „Doina” din Seceani, Timiş.

Ca în fiecare an, a avut loc Parastasul la Monumentul Eroilor, săvârșit de preoții din Pecica: pr.  Mircea Nicolau, pr. Catalin Siladi, pr. Radu-Ioan Kősztner. După acest moment religios, a fost intonat Imnul României, au fost depuse coroane spre cinstirea eroilor, din partea Primăriei orașului Pecica și a familiilor celor căzuți la datorie.

Corul de copii de la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Pecica, alături de domnul prof. Alexandru Zaharia, a intonat câteva cântece patriotice: „Imnul Eroilor”, „Treceți batalioane”. Invitat al acestui moment a fost col. în rezervă Constantin Gomboș, care a ținut o scurtă lecție de istorie, pentru cei prezenți.

Domnul Vasile Marcu a recitat „Doina de cătănie”, culeasă de Petre Ugliș-Delapecica din satul Bodrogu-Vechi, în anul 1907. Domnul prof. Paul Krizner împreună cu un grup coral bărbătesc a încheiat acest moment închinat eroilor cu un cântec patriotic și unul dedicat mamei.

La ora 15.00 toți cei prezenți au fost invitați la masă, prilej de socializare, de retrăire a unor evenimente dintr-un timp îndepărtat. Un grup de nouă voluntari, elevi ai Liceului „Gheorghe Lazăr” din Pecica (Adrian Moscal, Sarca Bianca, Opșitar Cornel, Adelina Furceanu, Pentek Iulia, Marius Acostăchioaei, Opșitar Dimitrie, Baciș Bianca, Zoica Adina), au servit tocănița de porc oferită de Primăria orașului Pecica, ori cea de berbecuț, pregătită de un bodrogan mărinimos, domnul Ovidiu Nilă. Bucatele au fost presărate cu multă veselie și bună dispoziție, iar chitara și vocea lui Adrian Borcea au sporit pofta de mâncare.

Un alt moment important și cu tradiție deja a fost Festivalul Tăițeilor. Patru echipe s-au întrecut în a face cea mai lungă pătură de tăiței- Nistor Florica, Nistor Ionela, Ponta Elena, Moscal Ofelia, Brăștin Mihaela, Creț Ana Maria, Enache Viruca din Turnu, în timp ce eleva Bianca Baciș de la liceul din Pecica a recitat o poezie culeasă din satul Bodrogu-Vechi – „Cântecul tăițeilor”, iar doamna Mărioara Damian a interpretat-o, cunoscând-o din copilărie.

Momentul cultural a fost marcat prin lasarea volumelor dedicate unui învățător al satului, Petre Ugliș -Delapecica, în perioada 1904-1911: volumul Petre Ugliș-Delapecica – Destul unui dascăl, autor Delia Chevereșan și Jurnal de război, autor Petre Ugliș-Delapecica, editor Gheorghe Rancu-Bodrog. Un invitat de seamă al acestui moment cultural a fost doamna prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, care a vorbit atât de frumos despre aceste meleaguri și despre acest dascăl de care au legat-o aceleași preocupări – culegerea folclorului românesc, dar și amintiri de neuitat.

Au fost acordate diplome pentru toți cei implicați în susținerea acestui eveniment, au fost premiate echipe de la Festivalul Tăițeilor, iar seara s-a încheiat cu un program artistic: Joc din Banat, „Bunicuțele” de la Uzdin, Păstrătorii Tradiției – Seniorii – alături de soliști din Timișoara și din Pecica: doamna Mioara Șiculan și domnul Florin Șchiop. Sonorizarea întregului eveniment a fost realizată prin grija deosebită a domnului Mircea Igrișan de la Casa de cultură din Pecica.

Soarele cobora încet spre apus învăluind totul într-o mreajă de lumină trandafirie și o aură de legendă. Invitații au părăsit satul, traversând Mureșul cu pontonul sau străbătând drumul prin pădure spre Pecica, Arad, Timișoara, Serbia. S-a așternut apoi liniștea peste satul bimilenar; doar cucul își mai strigă o vreme numele, precum satul văduvit își strigă fiii. Mureșul doinește cântecul bătrân, cu doruri și speranțe că peste un an bodroganii vor reveni  la vatra străbună, de Sfânta Maria, sărbătoarea lor de suflet.

 

Marcela-Florina Florea

Fotografii: Mircea Boran

 

 

CATEGORIES
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus (0 )